scrisoare către univers (I)

Dragă univers,

am decis să-ți scriu această scrisoare pentru că am aflat, în sfârșit, cine ești și cum te pot contacta.
Multă vreme m-am întrebat care este misterul tău, cum ai fost creat, cât de mare ești, cine ești și ce poftești.

Am avut ocazia de multe ori să fiu extaziat față de modul mirific în care funcționezi. Ultimul lucru pe care îl vrei este să fii previzibil și de cele mai multe ori când am așteptări, ai un talent aparte de a mă surprinde prin situații total imprevizibile.

De fapt, gândindu-mă la trecut, cele mai magnifice momente din această iluzie fizică le-am avut exact atunci când nu m-am așteptat, într-un mod care nu putea fi prevăzut sub nicio formă. Iar fiindcă surprizele tale au fost mereu în direcția amplificării stării personale, nu pot concluziona decât că ești foarte priceput în ceea ce faci și totodată nemaipomenit de original.

Folosești ceea ce eu numeam “coincidență” pentru a-ți masca capodopera creațională. Te felicit pentru inițiativa ta de a fi etern activ și pentru că-mi oferi dragoste necondiționată mereu. Această dragoste a ta este atât de puternică, încât dacă eu aleg să am o stare interioară negativă, dăunătoare, tu înțelegi că eu aleg să insist asupra acelei stări nocive și mă susții în continuare, oferindu-mi un șir continuu de motive care să mă ajute să-mi mențin starea detrimentală.

Dacă mă răzgândesc și aleg o stare pozitivă, de fericire, dragoste, pasiune, ca un etern prieten ce-mi ești mă susții în acea stare prin nenumărate și fantastice situații neprevăzute care-mi amplifică starea. Orice ar fi, orice aș alege, ești mereu lângă mine și mă susții în orice decizie fără să-mi faci morală.

Aș putea chiar spune că prietenia ta are proprietăți condiționale sau refractare. Eu aleg o stare interioară și tu îmi reflecți amplificarea ei, dar ești destul de șmecher încât să nu te lași păcălit de condiționarea puerilă pe care eu o testez uneori asupra ta.

Cum spunea și vorba “mereu plouă când îți speli mașina, dar nu încerca să-ți speli mașina ca să plouă, că nu ține”, în același mod nu ești deloc receptiv la condiționarea mea de a avea așteptări de la tine, targete și tot felul de situații care sunt “necesare” să se întâmple. Când insist asupra unui mod special în care TREBUIE  să se întâmple lucrurile, nu fac decât să anulez posibilitatea fantastică a ta de a găsi rezolvări mult mai deosebite și evident neașteptate. Deci singurul mod pentru a te putea controla, este să renunț la orice idee că te pot controla și abia atunci vom valsa împreuna în pași artistici de creativitate divină.

Dar pentru că suntem din aceeași familie și mă ajuți mereu, am înțeles perfect că dacă eu lucrez la mine ca și ființă cu formă fizică într-un vis ce pare tangibil, atunci tu vei fi în tandem cu experiențele ce mi le creez aici. Deci controlându-mă pe mine dar neavând așteptări de la tine, putem începe dansul relațional pe ritmuri de creație.

Tu ești iscusit și comunici cu mine prin pasiune, creativitate și idei pe care de multe ori nu le pun în practică, dar se pare că ești infinit de răbdător și-mi comunici ori de câte ori aleg să ascult. Știu că-mi zâmbești mereu când eu zâmbesc, știu că plângi cu mine când mă simt pierdut, știu că tu ești oglinda sufletului meu și inițiativa îmi revine, după care nu există îndoială că-mi vei răspunde.

Totodată știu că tu ești un element creat de noi, oamenii, la nivel de conștiință. După ce vom înceta să te mai măsurăm cu telescoape simple și vom trece la cele cuantice, vom vedea indubitabila legătură dintre tine și conștiința noastră creatoare. Tu ești copilul nostru iar noi copii tăi și-ți mulțumesc pentru toți oamenii cu care interacționez, frați și surori, pentru că fiecare are un impact constructiv în viața mea.

Sper că ai realizat că nu ești singurul Univers din creație. Așa cum tu ai fost creat, la fel și alții ca tine există, dar pe nivele diferite ale conștiinței, conform celor care i-au dat naștere.

Eu sunt o expresie a energiei ce te creează și te iubesc cel puțin necondiționat și știu că tu nu ai nicio apartenență politică sau religioasă sau orice altă ideologie îndoctrinatoare. Știu sigur că nu ești un moș cu barbă care stă în nori și mă supraveghează, doar ca să mă trimită la dracu dacă nu slujesc niște reguli create de oameni. Tu ești Universul meu și savurez cu o plăcere fantastică experiența pe care ne-o creăm împreună.

Care este motivul pentru care mi-ai dat sugestia să-ți scriu această scrisoare înainte sa mă culc? Nu pot spune sigur, asta tu știi mai bine, dar eu sunt perfect conștient că nimic din ce faci nu este fără motiv și tot ce faci este constructiv, deci am încredere în scopul creativ al acestei scrisori și nu pun nicio așteptare sau condiție asupra ei. Totul se întâmplă exact când trebuie, niciun moment mai devreme sau mai târziu.

PS: nu pun așteptări sau condiționări față de tine, dar ceva îmi spune că-mi vei răspunde la această scrisoare exact când nu mă aștept!

Te salut și te iubesc tot mai mult, până la punctul în care voi realiza că te-am iubit mereu.
Cu dragoste necondiționată,
Cristi

  • ultimele comentarii

    • Raluca: Draga univers, iti multumesc ca...
    • bogdan: :) )) Trebuie sa spun...
    • bogdan: lipsa comment :) nush ce a fost:)...
    • bogdan: De ce le numesti probleme adik ma...
    • bogdan: NU exista PUR SI SIMPLU NICI O...
    • cristian popescu: Eu stiu raspunsul si...
  • abonare prin email

26 comentarii:

  • Raluca:

    Draga univers, iti multumesc ca existi! 

    cu drag, your new friend :)  

  • Zîna:

    :) Subscriu!
     Felicitari .. un articol plin de iubire!

  • Gina:

    Minunat articolul! Pe sufletelul meu :) . Multumesc si succes in continuare! ;)

  • cosmina:

    Foarte frumos,interesant.
    Bv. Felicitari!

  • felicitari! e superb articolul! sper  sa mai scrii si altele si in acelasi timp astept si cartea.spor la treaba!

    • cristian popescu:

      Da, o sa mai scriu si articole, si la carte si la site-ul nou si la restul de proiecte. :D

  • mirela:

    super tare

  • Augusta:

    Felicitari!
    Universul conspira cu fiecare dintre noi.

  • anamaria:

    Nu pot sa spun decat ca ideea ca suntem niste creaturi atat de teribile incat am speriat si Universul este .intr-un fel foarte frumos, infirmata de tine.Cu plecaciune , Ana Maria

    • cristian popescu:

      Pai eu nu ma consider creatura teribila care a speriat universul, deci poate ideea negativista se aplica doar la unii dintre noi :)
      Si sunt multi oameni care nu doar ca nu fac rau, dar ajuta la a crea ceva constructiv aici, deci suntem undeva in stadiul de ajustare. Universul intreg nu il distrugem noi asa usor, pana la el trebuie sa ne facem ordine aici, pe planeta asta, fara razboaie, sistem financiar, religie, politica. Viitoru-mi suna bine :)

  • DA FOARTE DRAGUT, MULTUMESC …..

  • irina:

    sa ai initianive si sa le duci la bun sfarsit fara sa te astepti la ceva in schimb , chiar daca rezultatul nu va intarzia sa apara!? asteptat de frumoasa scrisoarea :)

    • cristian popescu:

      Rezultatul apare mereu, doar ca nu e intodeauna ceea ce credem ca e mai bine sa se intample, e diferit si superior. E ca un profesor care stie mai bine si ne surprinde mereu, motiv pentru care nu trebuie sa limitam comunicarea ci sa fie flexibilitate in rezultat.

      Mi-as dori sa ma indragostesc, dar nu neaparat de cineva anume la care ma gandesc acum, pentru ca poate va fi cineva si mai deosebita, exact cand nu ma astept si nu e nevoie sa ma imbat cu apa rece intr-o relatie care nu merge, dar in care mi-as dori ca ea sa fie cutare si cutare.

      Asta ca un simplu exemplu :)

      • irina:

        modalitatile in care ar tb sa ajungem acolo unde ne dorim mai mult, sunt uriase tocmai de aia imi place tare mult exprimarea “flexibilitate in rezultat”!

  • iarina:

    genial.parca e scrisoarea mea pentru univers…felicitari! si astept sa ma bucuri in continuare cu articole..cum merge cartea?

    • cristian popescu:

      Multumesc!
      Cartea merge incet dar sigur. Pana nu pun onlina varianta 4.0 de la site, nu-mi focalizez energia numai in ea. La momentul potrivit va fi gata :D

  • cristian popescu:

    Problema e ca Universul s-a cam mutat pe facebook iar comentariile au loc acolo pe pagini sau in Inbox, ceea ce nu prea ajuta la formarea unei pareri a celor care mai citesc aici. Trebuie regandita strategia, work in progress :D

    • Un simplu cetitor:

      A meritat asteptarea un nou articol care te caracterizeaza :p. Dat fiind faptul ca la dezbateri scrise stau cam prost ma rezum doar la un simplu “felicitari imi place foarte mult articolul” :) si promit sa iti spun mai multe direct desi asta e cam acelasi lucru cu facebook-ul de care aminteai mai sus :D

    • cristian popescu:

      Orice parere e binevenita, indiferent pe ce cale vine, doar ca atunci cand ramane aici scris, poate fi accesat de oricine oricand, spre deosebire de facebook unde se duc paginile repede.
      Ma bucur ca ti-a placut, enorm de multe altele urmeaza + versiunea 4.0, incet dar sigur :)

Spune-ti parerea